http://forumok.ro/ Thu, 23 Feb 2012 00:18:37 +0000 MyBB http://forumok.ro/showthread.php?tid=206 Thu, 16 Feb 2012 14:36:31 +0000 http://forumok.ro/showthread.php?tid=206 ]]> ]]> http://forumok.ro/showthread.php?tid=205 Sun, 05 Feb 2012 11:00:38 +0000 http://forumok.ro/showthread.php?tid=205 ) am nevoie de idei de cadouri. Nu are rost sa ma precizez ca ceasurile, bratarile, lanturile, fotografiile, inimioarele si toate celelalte au fost cadourile anterioare, pe care nu le pot repeta. Cred ca anul acesta imi pun mie o funda mare si eu voi fi cadoul lui ..)astept sugestile voastre; ]]> ) am nevoie de idei de cadouri. Nu are rost sa ma precizez ca ceasurile, bratarile, lanturile, fotografiile, inimioarele si toate celelalte au fost cadourile anterioare, pe care nu le pot repeta. Cred ca anul acesta imi pun mie o funda mare si eu voi fi cadoul lui ..)astept sugestile voastre; ]]> http://forumok.ro/showthread.php?tid=204 Sat, 04 Feb 2012 15:17:57 +0000 http://forumok.ro/showthread.php?tid=204
Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/propunere-ined...z1lQTWx63z

in CURand o sa ne puna taxa si pe aerul respirat! ]]>
Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/propunere-ined...z1lQTWx63z

in CURand o sa ne puna taxa si pe aerul respirat! ]]> http://forumok.ro/showthread.php?tid=203 Fri, 03 Feb 2012 19:56:46 +0000 http://forumok.ro/showthread.php?tid=203 http://forumok.ro/showthread.php?tid=202 Fri, 03 Feb 2012 15:42:40 +0000 http://forumok.ro/showthread.php?tid=202 http://forumok.ro/showthread.php?tid=201 Tue, 10 Jan 2012 11:39:58 +0000 http://forumok.ro/showthread.php?tid=201 ]]> ]]> http://forumok.ro/showthread.php?tid=200 Thu, 29 Dec 2011 13:33:45 +0000 http://forumok.ro/showthread.php?tid=200 sa-ti aduca numai bine...
si mai spune-i sa iti dea,
tot ce vrea inima ta...
fericire, sanatate si multi bani .
LA MULTI ANI !!!

---

...[/align]


Aho, aho, romanii-s frati,
Stati putin, nu va certati,
Langa noi v-alaturati
Si incepeti sa urati.

Ia mai sunati, mai!
Hai, hai...

Aho, aho, fii de bani gata,
Cu bolizi luati de tata,
Demarati si goniti tare,
Dar n-ajungeti pe trotuare!
Ia mai si franati flacai,
Hai, hai!!

Iarna-i grea, euro-n criza,
In ravas - nicio surpriza!
Sus paharul de Feteasca,
Somajul sa nu mai creasca!
Ziceti, toti, la Plugusor,
Sa ne-auda dumnealor
Si cantati din zurgalai,
Hai, hai!

Fierbe, gazd'o tzuica tare,
Iar noi iti facem urare,
Sa ai casele bogate,
Masa plina cu de toate,
Copii buni si sanatate!
Trageti, calfe, la buhai
Si strigat si mai dihai,
Hai, hai!

Aho, aho,
Sa uram la Parlament
Ca-i cam gol, mai mult absent,
Sa mai stea si pe la lucru'
Ca iara ni s-a dus buhu'
C-avem boi da' n-avem car
Bate Vantu' prin hambar
C'avem Guse si "omide"
Si "succesuri" Carpatine!
Ia mai manati maaaaiiii!

Am venit cu Plugul Mare,
Ca sa facem o urare,
Celor dusi peste hotare!
Nu uitati graiul si tzara,
Iar de Paste, primavara,
Sa ne vedem iar, la denii,
Place-v-ar italienii!
Ia mai pocniti mai din bici,
Ca ne trimit "firfirici"!
Manatzi mai, hai, hai!!

Bocul mare sa mai creasca
Crinu sa nu s-ofileasca,
Ponta sa nu derapeze
Udrea sa se mai bronzeze
Si sa fie toti ca fratii
Sa imparta si carnatii
Si banutii si Puterea,
Ce-i mai dulce decat mierea
Cand nu-i criza si-i ca fierea
Anii astia. 'n cei ce vin
Sa ne linistim putin!

Aho, aho, de dimineata
pentru toti cei din prefata
Anul Nou sa va aduca
lucruri bune si puterea
sa puteti sa treceti peste
vorbele ce otravesc
Sa va fie voia buna
Fericire si putere
Va urez!
Manati mai flacai!]]> sa-ti aduca numai bine...
si mai spune-i sa iti dea,
tot ce vrea inima ta...
fericire, sanatate si multi bani .
LA MULTI ANI !!!

---

...[/align]


Aho, aho, romanii-s frati,
Stati putin, nu va certati,
Langa noi v-alaturati
Si incepeti sa urati.

Ia mai sunati, mai!
Hai, hai...

Aho, aho, fii de bani gata,
Cu bolizi luati de tata,
Demarati si goniti tare,
Dar n-ajungeti pe trotuare!
Ia mai si franati flacai,
Hai, hai!!

Iarna-i grea, euro-n criza,
In ravas - nicio surpriza!
Sus paharul de Feteasca,
Somajul sa nu mai creasca!
Ziceti, toti, la Plugusor,
Sa ne-auda dumnealor
Si cantati din zurgalai,
Hai, hai!

Fierbe, gazd'o tzuica tare,
Iar noi iti facem urare,
Sa ai casele bogate,
Masa plina cu de toate,
Copii buni si sanatate!
Trageti, calfe, la buhai
Si strigat si mai dihai,
Hai, hai!

Aho, aho,
Sa uram la Parlament
Ca-i cam gol, mai mult absent,
Sa mai stea si pe la lucru'
Ca iara ni s-a dus buhu'
C-avem boi da' n-avem car
Bate Vantu' prin hambar
C'avem Guse si "omide"
Si "succesuri" Carpatine!
Ia mai manati maaaaiiii!

Am venit cu Plugul Mare,
Ca sa facem o urare,
Celor dusi peste hotare!
Nu uitati graiul si tzara,
Iar de Paste, primavara,
Sa ne vedem iar, la denii,
Place-v-ar italienii!
Ia mai pocniti mai din bici,
Ca ne trimit "firfirici"!
Manatzi mai, hai, hai!!

Bocul mare sa mai creasca
Crinu sa nu s-ofileasca,
Ponta sa nu derapeze
Udrea sa se mai bronzeze
Si sa fie toti ca fratii
Sa imparta si carnatii
Si banutii si Puterea,
Ce-i mai dulce decat mierea
Cand nu-i criza si-i ca fierea
Anii astia. 'n cei ce vin
Sa ne linistim putin!

Aho, aho, de dimineata
pentru toti cei din prefata
Anul Nou sa va aduca
lucruri bune si puterea
sa puteti sa treceti peste
vorbele ce otravesc
Sa va fie voia buna
Fericire si putere
Va urez!
Manati mai flacai!]]> http://forumok.ro/showthread.php?tid=199 Tue, 27 Dec 2011 12:01:34 +0000 http://forumok.ro/showthread.php?tid=199

---

incerc sa postez si o fotografie pe care am facut-o acolo - sper sa reusesc
]]>

---

incerc sa postez si o fotografie pe care am facut-o acolo - sper sa reusesc
]]> http://forumok.ro/showthread.php?tid=198 Sun, 25 Dec 2011 11:27:36 +0000 http://forumok.ro/showthread.php?tid=198 Sa-ti fie visurile un zbor maret , plin de implinire
Povara vietii ,fie-ti un car cu sanatate,
Sa-ti fie sufletul scaldat in stropi de bunatate,
Sa ai oricind in drumul tau un soare zimbitor,
Sa ai alaturi chipuri dragi si-un inger pazitor...!
Te iubeste mama! La multi ani !!!

]]> Sa-ti fie visurile un zbor maret , plin de implinire
Povara vietii ,fie-ti un car cu sanatate,
Sa-ti fie sufletul scaldat in stropi de bunatate,
Sa ai oricind in drumul tau un soare zimbitor,
Sa ai alaturi chipuri dragi si-un inger pazitor...!
Te iubeste mama! La multi ani !!!

]]> http://forumok.ro/showthread.php?tid=197 Sun, 25 Dec 2011 11:19:01 +0000 http://forumok.ro/showthread.php?tid=197 http://forumok.ro/showthread.php?tid=196 Sun, 25 Dec 2011 11:03:59 +0000 http://forumok.ro/showthread.php?tid=196






]]>






]]> http://forumok.ro/showthread.php?tid=195 Mon, 19 Dec 2011 18:38:01 +0000 http://forumok.ro/showthread.php?tid=195 http://forumok.ro/showthread.php?tid=189 Mon, 12 Dec 2011 19:05:21 +0000 http://forumok.ro/showthread.php?tid=189
http://en.calameo.com/books/0001367691e6739ae3348


Moş Lică l-a găsit pe Beldie în gară. Era spre dimineaţă şi moş Lică a trecut prin sala de aşteptare a gării să vadă ce mai e pe acolo, căci el era paznic la un depozit de lângă gară. S-a nimerit că o patrulă de miliţieni controlau pe cei care dormeau în sala de aşteptare. Ajunseseră la un băieţel firav care se freca la ochi şi nu ştia ce este cu el! Nişte clienţi mai vechi ai improvizatului dormitor nocturn, încercau să le spună miliţienilor cine
este firavul personaj. Moş Lică fiind o cunoştinţă a miliţienilor, l-a luat de mână pe băiat şi a spus că îl cunoaşte. Îl ştia pe băiat căci de mai multe ori îi mai dădea câte un coltuc de pâine rămas. Ştia că toată lumea îi spune Beldie, dar până atunci nu îl întrebase de ce i se spunea aşa? Afară ploua destul de tare şi moş Lică l-a dus pe Beldie la ghereta lui de lemn, l-a învelit în mantaua lui de paznic şi l-a lăsat să doarmă până iese el din tură.
Moş Lică era o figură a târgului căci el se ocupa de ciurdele oraşului. Angaja tot felul de băieţi pe timpul verii care păzeau vacile orăşenilor, căci mai toate casele de la periferii aveau câte o văcuţă sau chiar două. Vremurile erau cum erau, căci alimentele se dădeau pe cartelă şi dacă nu aveai o slujbă undeva să ai cartelă, nu îţi era pre uşor. Moş Lică locuia la marginea oraşului, de nici el nu ştia unde stă la oraş sau la sat. Avea o gospodărie destul de bunicică, adică vreo trei vaci cu lapte, ceva viţei şi o turmă de vreo 30 oi, fără a mai socoti şi cârlanii, adică acei miei care nu depăşeau un an. Astfel că pe Beldie îl aştepta ceva de muncă. Moş Lică nu avea copii, era singur cu baba Leana surda, cum îi zicea toată lumea. Leana surda nu vorbea cu nimeni şi nici nu răspundea la vreo întrebare cuiva. Că era surdă sau nu, lumea nu avea cum să ştie. După terminarea turei moş Lică l-a luat acasă pe Beldie şi l-a dat în grija babei Leana. Aceasta era obişnuită cu astfel de clienţi, astfel că nu cerea explicaţii. I-a dat de mâncare băiatului şi l-a trimis cu turma de oi la păşune care nu era departe de casă. Acesta era începutul pentru munca lui Beldie, căruia îi era frică să nu ajungă la miliţie. Prima zi la păzitul oilor nu a fost una prea bună, fiindcă ploua continuu şi drept adăpost de ploaie avea un sac rupt şi vechi de la baba Leana. Aproape de amiază a venit moş Lică şi l-a adus acasă împreună cu turma de oi şi cârlani. I-au dat să mănânce pe săturate, borş de fasole, brânză de oi cu mămăligă, căci aşa era obiceiul locului. Pâine nu prea era, mămăliga era baza! L-au lăsat să doarmă cam o oră, moş Lică l-a luat şi l-a dus cu el în altă parte a oraşului, unde avea să devină ciurdar. L-a dus direct la păşune, fiind dat în grija unui tânăr căruia i se spunea Grapă. Nimeni nu ştia de ce i se spunea aşa? Poate fiindcă avea nişte degete lungi la mâini şi la picioare, opincile lui păreau lungi cât lumea, iar degetele de la mâini nu îi încăpeau în buzunare. De aici încolo stăpânul său avea să fie Grapă. Moş Lică i-a spus lui Grapă să-i dea lui Beldie mâncare şi 5 lei pe zi. De dormit avea să doarmă cu Grapă la un fel de stână ce o aveau în marginea păşunii, aproape de sat, şi nu departe de oraş. Beldie avea să primească banii sâmbătă seara şi putea face ce vrea cu ei. Între timp ploaia încetinise şi norii plecau la plimbare spre alte meleaguri. Ziua în care îşi începea munca firavul Beldie era marţi. Cum a plecat moş Lică, Grapă a început să-i spună lui Beldie cam ce avea de făcut prin jurul ciurdei de vaci, care nu erau chiar puţine ci în jur de vreo 45-50 de capete. Păşunea era destul de întinsă pe mai multe dealuri înconjurate de ogoare cu porumb, grâu şi alte semănături, locuri unde animalele erau atrase ca de un magnet. Asta era problema! Grapă i-a spus noului său subaltern că diseară vor vorbi mai mult, acum tocmai un grup de vite se îndrepta spre un lan de porumb şi Beldie îşi începea munca printr-o fugă bună spre a opri atacul lanului verde, de invadatoarele cornute.

http://en.calameo.com/books/0001367691e6739ae3348]]>
http://en.calameo.com/books/0001367691e6739ae3348


Moş Lică l-a găsit pe Beldie în gară. Era spre dimineaţă şi moş Lică a trecut prin sala de aşteptare a gării să vadă ce mai e pe acolo, căci el era paznic la un depozit de lângă gară. S-a nimerit că o patrulă de miliţieni controlau pe cei care dormeau în sala de aşteptare. Ajunseseră la un băieţel firav care se freca la ochi şi nu ştia ce este cu el! Nişte clienţi mai vechi ai improvizatului dormitor nocturn, încercau să le spună miliţienilor cine
este firavul personaj. Moş Lică fiind o cunoştinţă a miliţienilor, l-a luat de mână pe băiat şi a spus că îl cunoaşte. Îl ştia pe băiat căci de mai multe ori îi mai dădea câte un coltuc de pâine rămas. Ştia că toată lumea îi spune Beldie, dar până atunci nu îl întrebase de ce i se spunea aşa? Afară ploua destul de tare şi moş Lică l-a dus pe Beldie la ghereta lui de lemn, l-a învelit în mantaua lui de paznic şi l-a lăsat să doarmă până iese el din tură.
Moş Lică era o figură a târgului căci el se ocupa de ciurdele oraşului. Angaja tot felul de băieţi pe timpul verii care păzeau vacile orăşenilor, căci mai toate casele de la periferii aveau câte o văcuţă sau chiar două. Vremurile erau cum erau, căci alimentele se dădeau pe cartelă şi dacă nu aveai o slujbă undeva să ai cartelă, nu îţi era pre uşor. Moş Lică locuia la marginea oraşului, de nici el nu ştia unde stă la oraş sau la sat. Avea o gospodărie destul de bunicică, adică vreo trei vaci cu lapte, ceva viţei şi o turmă de vreo 30 oi, fără a mai socoti şi cârlanii, adică acei miei care nu depăşeau un an. Astfel că pe Beldie îl aştepta ceva de muncă. Moş Lică nu avea copii, era singur cu baba Leana surda, cum îi zicea toată lumea. Leana surda nu vorbea cu nimeni şi nici nu răspundea la vreo întrebare cuiva. Că era surdă sau nu, lumea nu avea cum să ştie. După terminarea turei moş Lică l-a luat acasă pe Beldie şi l-a dat în grija babei Leana. Aceasta era obişnuită cu astfel de clienţi, astfel că nu cerea explicaţii. I-a dat de mâncare băiatului şi l-a trimis cu turma de oi la păşune care nu era departe de casă. Acesta era începutul pentru munca lui Beldie, căruia îi era frică să nu ajungă la miliţie. Prima zi la păzitul oilor nu a fost una prea bună, fiindcă ploua continuu şi drept adăpost de ploaie avea un sac rupt şi vechi de la baba Leana. Aproape de amiază a venit moş Lică şi l-a adus acasă împreună cu turma de oi şi cârlani. I-au dat să mănânce pe săturate, borş de fasole, brânză de oi cu mămăligă, căci aşa era obiceiul locului. Pâine nu prea era, mămăliga era baza! L-au lăsat să doarmă cam o oră, moş Lică l-a luat şi l-a dus cu el în altă parte a oraşului, unde avea să devină ciurdar. L-a dus direct la păşune, fiind dat în grija unui tânăr căruia i se spunea Grapă. Nimeni nu ştia de ce i se spunea aşa? Poate fiindcă avea nişte degete lungi la mâini şi la picioare, opincile lui păreau lungi cât lumea, iar degetele de la mâini nu îi încăpeau în buzunare. De aici încolo stăpânul său avea să fie Grapă. Moş Lică i-a spus lui Grapă să-i dea lui Beldie mâncare şi 5 lei pe zi. De dormit avea să doarmă cu Grapă la un fel de stână ce o aveau în marginea păşunii, aproape de sat, şi nu departe de oraş. Beldie avea să primească banii sâmbătă seara şi putea face ce vrea cu ei. Între timp ploaia încetinise şi norii plecau la plimbare spre alte meleaguri. Ziua în care îşi începea munca firavul Beldie era marţi. Cum a plecat moş Lică, Grapă a început să-i spună lui Beldie cam ce avea de făcut prin jurul ciurdei de vaci, care nu erau chiar puţine ci în jur de vreo 45-50 de capete. Păşunea era destul de întinsă pe mai multe dealuri înconjurate de ogoare cu porumb, grâu şi alte semănături, locuri unde animalele erau atrase ca de un magnet. Asta era problema! Grapă i-a spus noului său subaltern că diseară vor vorbi mai mult, acum tocmai un grup de vite se îndrepta spre un lan de porumb şi Beldie îşi începea munca printr-o fugă bună spre a opri atacul lanului verde, de invadatoarele cornute.

http://en.calameo.com/books/0001367691e6739ae3348]]> http://forumok.ro/showthread.php?tid=188 Tue, 06 Dec 2011 18:54:42 +0000 http://forumok.ro/showthread.php?tid=188
Înainte 1990 se spunea;
- Ai văzut ce băiat deştept;
- Da, dar are numai şapte clase!
- Dă-l dracului de prost!
- Da dar are liceul!

După 1990 situaţia s-a schimbat;
- Ai văzut ce băiat deştept;
- Da, dar are numai liceul!!!
- Dă-l dracului de prost!
- Da dar are licenţă. A făcut o facultate!!!]]>
Înainte 1990 se spunea;
- Ai văzut ce băiat deştept;
- Da, dar are numai şapte clase!
- Dă-l dracului de prost!
- Da dar are liceul!

După 1990 situaţia s-a schimbat;
- Ai văzut ce băiat deştept;
- Da, dar are numai liceul!!!
- Dă-l dracului de prost!
- Da dar are licenţă. A făcut o facultate!!!]]> http://forumok.ro/showthread.php?tid=187 Mon, 05 Dec 2011 17:31:52 +0000 http://forumok.ro/showthread.php?tid=187
Iubirea ca un zbor lung
Plutind pe cerul senin,
În spaţii ce nu-i ajung
În sufletul parcă prea plin.

Iubirea aduce adieri
Peste gingaşele narcise,
Ieşite din primăveri
Cu petalele deschise.

Iubirea, zâmbete noi,
A sufletului încins,
Mătasea buzelor moi
Sensibile de nedescris.

Iubirea, o rază lină,
Cu puteri nemăsurate,
Care pune în lumină
Aureola inimilor curate.

Lăsaţi iubirea să curgă
În inimă de orice vârstă!
Căci tristeţea o alungă
Atunci când iubirea există.

Cluj August 1964]]>
Iubirea ca un zbor lung
Plutind pe cerul senin,
În spaţii ce nu-i ajung
În sufletul parcă prea plin.

Iubirea aduce adieri
Peste gingaşele narcise,
Ieşite din primăveri
Cu petalele deschise.

Iubirea, zâmbete noi,
A sufletului încins,
Mătasea buzelor moi
Sensibile de nedescris.

Iubirea, o rază lină,
Cu puteri nemăsurate,
Care pune în lumină
Aureola inimilor curate.

Lăsaţi iubirea să curgă
În inimă de orice vârstă!
Căci tristeţea o alungă
Atunci când iubirea există.

Cluj August 1964]]> http://forumok.ro/showthread.php?tid=186 Mon, 05 Dec 2011 17:29:16 +0000 http://forumok.ro/showthread.php?tid=186
14 mai 2008 a fost o zi obişnuită pentru multă lume, sau mai bine zis pentru toată lumea. Pentru mine era neobişnuită, fiindcă nu mai ieşisem din oraş de foarte multă vreme, datorită suferinţei mele de a nu mă putea deplasa decât în 2 cârje sau bastoane cum le zic alţii. M-am trezit la ora 4 pentru a mă pregăti de drum, în primul rând pentru a ajunge la autobuz care e la circa 1 km distanţă de unde locuiesc eu. Vremea era frumoasă, o dimineaţă de primăvară liniştită, cu cerul senin, iar printre becurile iluminatului public mai vedeam câte o stea, dacă nu mai multe. Peisajele nocturne încă erau destul de noi pentru mine care nu ies din casă decât ziua, şi mai rar noaptea. Autobuzul condus de un vechi şofer, pensionar şi el, domnul Ioan BUZDUGAN aştepta în staţie, iar locuri erau la discreţie, fiind într-o miercuri când toată lumea era la muncă. Călătoria a început sub cele mai bune semne, căci motorul mergea lin, locul meu de lângă geam îmi permitea să văd şi lateral dar şi în faţă. Nimic deosebit de semnalat până la primele semne ale zilei. Cum drumul trece prin satele Măceşti, Pojejena şi Radimna, până ajungi le primele curbe de pe Piatra Albă nu mi s-a părut nimic deosebit. Cum autobuzul mergea într-un ritm destul de lent, puteam să văd copacii şi să admir salcâmii înfloriţi recent, să-mi amintesc anii de când acest drum se dădea în folosinţă, asta fiind prin aceeaşi dată 14 mai 1969, atunci călătoream cu un camion Carpaţi de ocazie pentru prima dată pe acest drum neoficial dat în folosinţă. Acum pe acelaşi drum, asfaltul în multe locuri spart dar oricum acceptabil. Încă de la ieşirea din satul Radimna vedem cum au apărut construcţii noi; un mini hotel al domnului Vasile BÂRSAN, fost miner, plecat din România prin anii 1970 şi stabilit în Austria unde se vede că a strâns ceva bani, şi care după revoluţia din 1989 i-a investit aici. O micro fermă a ex-senatorului de Caraş-Severin domnul doctor Ioan GUGA.
La începerea urcuşului pe Piatra Albă pădurea ne însoţeşte, şi cu tot zgomotul motorului auzim trilurile păsărilor pădurii. La punctul de apogeu al muntelui exista o mică parcare unde pot să se odihnească cei obosiţi. Coborârea e lentă, căci drumul are multe curbe şi şoferul autobuzului nu vrea să rişte un accident. Pădurea pare să se termine, însă suntem însoţiţi de salcâmii plantaţi acum circa 40 ani, când dealurile erau golaşe necesitând acoperirea lor cu vegetaţie, astfel că s-au plantat salcâmi şi puiet de pin, care acum au devenit pădure. Salcâmii sunt înfloriţi iar peisajul este cum nu se poate mai frumos. Ne apropiem de râul Nera, al cărui pod peste care vom trece, este acum în reparaţie pentru consolidare. Malurile râului în aval de pod sunt distruse de intensele exploatări de balast, şi care au lăsat gropi imense acoperite doar de alte aluviuni aduse de harnicul râu Nera. Omul care trebuia să intervină pentru consolidarea malurilor a rămas indiferent la propriile stricăciuni. Este ora 6 şi 30 de minute şi Soarele îşi face apariţia dintre nişte nori inocenţi si sfioşi, care ne anunţă că azi va fi o zi frumoasă.
Scris in 14 mai 2008]]>
14 mai 2008 a fost o zi obişnuită pentru multă lume, sau mai bine zis pentru toată lumea. Pentru mine era neobişnuită, fiindcă nu mai ieşisem din oraş de foarte multă vreme, datorită suferinţei mele de a nu mă putea deplasa decât în 2 cârje sau bastoane cum le zic alţii. M-am trezit la ora 4 pentru a mă pregăti de drum, în primul rând pentru a ajunge la autobuz care e la circa 1 km distanţă de unde locuiesc eu. Vremea era frumoasă, o dimineaţă de primăvară liniştită, cu cerul senin, iar printre becurile iluminatului public mai vedeam câte o stea, dacă nu mai multe. Peisajele nocturne încă erau destul de noi pentru mine care nu ies din casă decât ziua, şi mai rar noaptea. Autobuzul condus de un vechi şofer, pensionar şi el, domnul Ioan BUZDUGAN aştepta în staţie, iar locuri erau la discreţie, fiind într-o miercuri când toată lumea era la muncă. Călătoria a început sub cele mai bune semne, căci motorul mergea lin, locul meu de lângă geam îmi permitea să văd şi lateral dar şi în faţă. Nimic deosebit de semnalat până la primele semne ale zilei. Cum drumul trece prin satele Măceşti, Pojejena şi Radimna, până ajungi le primele curbe de pe Piatra Albă nu mi s-a părut nimic deosebit. Cum autobuzul mergea într-un ritm destul de lent, puteam să văd copacii şi să admir salcâmii înfloriţi recent, să-mi amintesc anii de când acest drum se dădea în folosinţă, asta fiind prin aceeaşi dată 14 mai 1969, atunci călătoream cu un camion Carpaţi de ocazie pentru prima dată pe acest drum neoficial dat în folosinţă. Acum pe acelaşi drum, asfaltul în multe locuri spart dar oricum acceptabil. Încă de la ieşirea din satul Radimna vedem cum au apărut construcţii noi; un mini hotel al domnului Vasile BÂRSAN, fost miner, plecat din România prin anii 1970 şi stabilit în Austria unde se vede că a strâns ceva bani, şi care după revoluţia din 1989 i-a investit aici. O micro fermă a ex-senatorului de Caraş-Severin domnul doctor Ioan GUGA.
La începerea urcuşului pe Piatra Albă pădurea ne însoţeşte, şi cu tot zgomotul motorului auzim trilurile păsărilor pădurii. La punctul de apogeu al muntelui exista o mică parcare unde pot să se odihnească cei obosiţi. Coborârea e lentă, căci drumul are multe curbe şi şoferul autobuzului nu vrea să rişte un accident. Pădurea pare să se termine, însă suntem însoţiţi de salcâmii plantaţi acum circa 40 ani, când dealurile erau golaşe necesitând acoperirea lor cu vegetaţie, astfel că s-au plantat salcâmi şi puiet de pin, care acum au devenit pădure. Salcâmii sunt înfloriţi iar peisajul este cum nu se poate mai frumos. Ne apropiem de râul Nera, al cărui pod peste care vom trece, este acum în reparaţie pentru consolidare. Malurile râului în aval de pod sunt distruse de intensele exploatări de balast, şi care au lăsat gropi imense acoperite doar de alte aluviuni aduse de harnicul râu Nera. Omul care trebuia să intervină pentru consolidarea malurilor a rămas indiferent la propriile stricăciuni. Este ora 6 şi 30 de minute şi Soarele îşi face apariţia dintre nişte nori inocenţi si sfioşi, care ne anunţă că azi va fi o zi frumoasă.
Scris in 14 mai 2008]]> http://forumok.ro/showthread.php?tid=185 Mon, 05 Dec 2011 17:26:41 +0000 http://forumok.ro/showthread.php?tid=185
Cazurile de ciroză au îngrozit lumea. Un anonim a luat spre cercetare aceste cazuri. Tipul se numeşte Fell Sool care s-a gândit cum ar putea regenera ficatul bolnav. Astfel a ajuns la concluzia că doar implantând un nou ficat s-ar ajunge la un rezultat real. Dar problema se punea de unde găseşti ficatul? A luat în calcul mai multe variante şi a concluzionat că se poate introduce în organism un ficat minuscul cum ar fi cel de şoarece! A trecut la treabă şi a căutat pe cineva dispus pentru experienţele sale. A întrebat cine suferă de ciroză pentru găsi primul client. Cum dintre prietenii cunoscuţi a găsit pe câţiva consumatori de băuturi tari care sufereau cu adevărat de ciroză. Primul, un oarecare John a acceptat să fie cobaiul său, pe deasupra a mai căutat şi alţi clienţi.
REŢETA DE TRATAMENT.
Ce trebuiau să facă viitorii cobai? Fiecare trebuia să aducă un şoarece viu, acesta urmând sa fie sacrificat pe altarul medicinii. Fell Sool sacrifica şoricelul, îi scotea ficatul după care îl introducea într-o mică linguriţă de ceai pe care o îngheţa. Pacientul bolnav trebuia să înghită acea bucăţică de gheaţă cu ficatul inclus fără prea multe mofturi. Datorită faptului că se ştia ce înghite unii clienţi aveau greţuri. Desigur că neobişnuiţii pacienţi continuau consumul de produse alcoolice tari. Astfel că nu se putea urmări efectul tratamentului. După o perioadă destul de lungă au început să se ivească primele rezultate încurajatoare. Fell Sool îşi notase multe observaţii ale cercetării sale. A solicitat sprijinul unui specialist cu care colabora fără să se ştie în lumea medicală. Au început să publice diverse articole în presă despre metoda şi rezultatele obţinute. A început un adevărat scandal! Lumea medicală era scandalizată pentru faptul că fusese ignorată, dar se ridicase şi protestul iubitorilor de animale care nu acceptau sacrificarea nevinovaţilor şoricei.
Fell Sool a solicitat un REFERENDUM UNIVERSAL în legătură cu acest tratament.
Vă rugăm să vă spuneţi părerea despre această acţiune a lui Fell Sool.]]>
Cazurile de ciroză au îngrozit lumea. Un anonim a luat spre cercetare aceste cazuri. Tipul se numeşte Fell Sool care s-a gândit cum ar putea regenera ficatul bolnav. Astfel a ajuns la concluzia că doar implantând un nou ficat s-ar ajunge la un rezultat real. Dar problema se punea de unde găseşti ficatul? A luat în calcul mai multe variante şi a concluzionat că se poate introduce în organism un ficat minuscul cum ar fi cel de şoarece! A trecut la treabă şi a căutat pe cineva dispus pentru experienţele sale. A întrebat cine suferă de ciroză pentru găsi primul client. Cum dintre prietenii cunoscuţi a găsit pe câţiva consumatori de băuturi tari care sufereau cu adevărat de ciroză. Primul, un oarecare John a acceptat să fie cobaiul său, pe deasupra a mai căutat şi alţi clienţi.
REŢETA DE TRATAMENT.
Ce trebuiau să facă viitorii cobai? Fiecare trebuia să aducă un şoarece viu, acesta urmând sa fie sacrificat pe altarul medicinii. Fell Sool sacrifica şoricelul, îi scotea ficatul după care îl introducea într-o mică linguriţă de ceai pe care o îngheţa. Pacientul bolnav trebuia să înghită acea bucăţică de gheaţă cu ficatul inclus fără prea multe mofturi. Datorită faptului că se ştia ce înghite unii clienţi aveau greţuri. Desigur că neobişnuiţii pacienţi continuau consumul de produse alcoolice tari. Astfel că nu se putea urmări efectul tratamentului. După o perioadă destul de lungă au început să se ivească primele rezultate încurajatoare. Fell Sool îşi notase multe observaţii ale cercetării sale. A solicitat sprijinul unui specialist cu care colabora fără să se ştie în lumea medicală. Au început să publice diverse articole în presă despre metoda şi rezultatele obţinute. A început un adevărat scandal! Lumea medicală era scandalizată pentru faptul că fusese ignorată, dar se ridicase şi protestul iubitorilor de animale care nu acceptau sacrificarea nevinovaţilor şoricei.
Fell Sool a solicitat un REFERENDUM UNIVERSAL în legătură cu acest tratament.
Vă rugăm să vă spuneţi părerea despre această acţiune a lui Fell Sool.]]> http://forumok.ro/showthread.php?tid=184 Mon, 05 Dec 2011 17:24:10 +0000 http://forumok.ro/showthread.php?tid=184
Moşul cel cu daruri multe,
Care Nicolae-l cheamă,
A venit ca să ne asculte,
Să ne bage EL în seamă!

La mine când a venit,
A întrebat de sănătate,
Dar mi-a spus aşa şoptit,
Că este pe terminate!

Moşul ăsta nu glumeşte,
Are păreri foarte şugubeţe,
Nimeni nu mă depăşeşte,
Chiar de merg în două beţe!

05 decembrie 2010]]>
Moşul cel cu daruri multe,
Care Nicolae-l cheamă,
A venit ca să ne asculte,
Să ne bage EL în seamă!

La mine când a venit,
A întrebat de sănătate,
Dar mi-a spus aşa şoptit,
Că este pe terminate!

Moşul ăsta nu glumeşte,
Are păreri foarte şugubeţe,
Nimeni nu mă depăşeşte,
Chiar de merg în două beţe!

05 decembrie 2010]]> http://forumok.ro/showthread.php?tid=183 Sun, 04 Dec 2011 17:35:39 +0000 http://forumok.ro/showthread.php?tid=183
Mărturisesc sunt un credincios moderat, ortodox prin naştere şi nu renunţ la această religie. Nu am făcut compromisuri nici altădată şi nu am motive să fac nici acum. Totuşi cine n-a citit încă biblia îl sfătuiesc să înceapă citirea acestei cărţi, biblia fiind cea mai citită dintre toate cărţile scrise până în prezent. Biblia trebuie să fie o carte deschisă în orice casă, această carte deosebită nu trebuie citită doar de teologi. Umblând prin ţara noastră, prin minunaţii Munţi Apuseni, am văzut că în fiecare casă, în camera bună exista pe masă la loc de cinste o biblie masivă, cu un scris destul de mare pentru a putea fi citită şi de bătrânii care nu prea aveau ochelari. În biblie sunt destule învăţături ce ar trebui urmate de toţi muritorii. Nu trebuie să luăm aspectele dogmatice, acestea rămânând în seama teologilor. Biblia trebuie să fie o carte deschisă, unde fiecare cititor îşi poate găsi un anume fel de alinare, căutând acolo unde sufletul are nevoie de linişte şi pace.
S-au făcut multe referiri chiar la valoarea poetică a unor capitole din biblie, acei care studiind-o în profunzime au decis că ilustrul împărat Solomon, înţelept al împăraţilor şi împărat al înţelepţilor, prin Cântarea Cântărilor a ridicat poezia la apogeul absolut.
Cântarea Cântărilor capodopera a poeziei universale aduce un elogiu neegalat iubirii pure, iubirii curate plină de semnificaţii, ce astăzi ni se par banale şi desuete, dându-le o interpretare minoră. Fără a concluziona, ori de câte ori aveţi ceva ce vă frământă nu ezitaţi, luaţi şi citiţi în biblie, veţi vedea că imediat ceva se va schimba în gândurile dumneavoastră. Dacă nu aveţi încă această carte, faceţi rost de una şi vă asigur că nu veţi regreta. Prin anii 1960 această carte era pusă sub mare stricteţe, un OM deosebit adept al unui cult, văzându-mă căutând această carte mi-a făcut cadou una pe care o păstrez, ţinând-o la loc de cinste în casa mea. Niciodată nu am îngrădit pe nimeni să-şi manifeste credinţa, cu toate că prin poziţia mea eram obligat de împrejurări să mă port destul de închis, dar n-am făcut acest lucru. Întotdeauna am lăsat oamenilor libertatea de a crede în ceea ce ei consideră că este calea cea mai bună. Prin acest articol nu vreau să fac nici un fel de apologie, doresc doar ca fiecare dintre noi să fie lăsat liber să-şi aleagă credinţa ce o va urma.]]>
Mărturisesc sunt un credincios moderat, ortodox prin naştere şi nu renunţ la această religie. Nu am făcut compromisuri nici altădată şi nu am motive să fac nici acum. Totuşi cine n-a citit încă biblia îl sfătuiesc să înceapă citirea acestei cărţi, biblia fiind cea mai citită dintre toate cărţile scrise până în prezent. Biblia trebuie să fie o carte deschisă în orice casă, această carte deosebită nu trebuie citită doar de teologi. Umblând prin ţara noastră, prin minunaţii Munţi Apuseni, am văzut că în fiecare casă, în camera bună exista pe masă la loc de cinste o biblie masivă, cu un scris destul de mare pentru a putea fi citită şi de bătrânii care nu prea aveau ochelari. În biblie sunt destule învăţături ce ar trebui urmate de toţi muritorii. Nu trebuie să luăm aspectele dogmatice, acestea rămânând în seama teologilor. Biblia trebuie să fie o carte deschisă, unde fiecare cititor îşi poate găsi un anume fel de alinare, căutând acolo unde sufletul are nevoie de linişte şi pace.
S-au făcut multe referiri chiar la valoarea poetică a unor capitole din biblie, acei care studiind-o în profunzime au decis că ilustrul împărat Solomon, înţelept al împăraţilor şi împărat al înţelepţilor, prin Cântarea Cântărilor a ridicat poezia la apogeul absolut.
Cântarea Cântărilor capodopera a poeziei universale aduce un elogiu neegalat iubirii pure, iubirii curate plină de semnificaţii, ce astăzi ni se par banale şi desuete, dându-le o interpretare minoră. Fără a concluziona, ori de câte ori aveţi ceva ce vă frământă nu ezitaţi, luaţi şi citiţi în biblie, veţi vedea că imediat ceva se va schimba în gândurile dumneavoastră. Dacă nu aveţi încă această carte, faceţi rost de una şi vă asigur că nu veţi regreta. Prin anii 1960 această carte era pusă sub mare stricteţe, un OM deosebit adept al unui cult, văzându-mă căutând această carte mi-a făcut cadou una pe care o păstrez, ţinând-o la loc de cinste în casa mea. Niciodată nu am îngrădit pe nimeni să-şi manifeste credinţa, cu toate că prin poziţia mea eram obligat de împrejurări să mă port destul de închis, dar n-am făcut acest lucru. Întotdeauna am lăsat oamenilor libertatea de a crede în ceea ce ei consideră că este calea cea mai bună. Prin acest articol nu vreau să fac nici un fel de apologie, doresc doar ca fiecare dintre noi să fie lăsat liber să-şi aleagă credinţa ce o va urma.]]> http://forumok.ro/showthread.php?tid=182 Sun, 04 Dec 2011 17:21:29 +0000 http://forumok.ro/showthread.php?tid=182
Cine nu ştie ce este o vrabie? Le întâlnim peste tot. Chiar dacă mai vezi câte una solitară de obicei trăiesc în mici colectivităţi care au câte un fel de conducător. Am sesizat acest lucru în această iarnă. La prima zăpadă căzută în zona noastră am început să le pun pe pervazul ferestrei pâine muiată în apă călduţă. Şi apoi am cumpărat grâu de la un magazin agricol. Ceva mi se părea suspect! Chiar dacă vrăbiile îşi au cuiburile chiar în bloc, şi stau pe crengile copacilor de lângă fereastra mea nu veneau la mâncarea pusă decât la anumite semnale ale unor lideri. Am început să supraveghez mişcările lor. Astfel am observat un vrăbioi mai negru decât ceilalţi. Acest venea primul după ce emitea anumite ciripituri înţelese de cei din stolul său, eu l-am numit ,,clanul” Vrăbioiului Negru intra primul iar după el venea clanul său. Clanul advers căruia nu am putut să-i identific liderul stătea în aşteptare în crengile cireşului de lângă fereastra mea. Dar nu puteau aştepta prea mult căci rămâneau flămânde. La un semnal se repezeau spre pervaz, şi atunci clanul negru îşi lua zborul aşezându-se pe crengile unui prun de lângă bloc. Reprizele de servire a mesei se succedau la intervale aproape egale, până se epuizau rezervele de pe pervaz. Astfel am remarcat că Vrăbioiul Negru este conducătorul unui clan puternic. Cred că era destinat să fie lider, datorită faptului că era mereu un învingător.]]>
Cine nu ştie ce este o vrabie? Le întâlnim peste tot. Chiar dacă mai vezi câte una solitară de obicei trăiesc în mici colectivităţi care au câte un fel de conducător. Am sesizat acest lucru în această iarnă. La prima zăpadă căzută în zona noastră am început să le pun pe pervazul ferestrei pâine muiată în apă călduţă. Şi apoi am cumpărat grâu de la un magazin agricol. Ceva mi se părea suspect! Chiar dacă vrăbiile îşi au cuiburile chiar în bloc, şi stau pe crengile copacilor de lângă fereastra mea nu veneau la mâncarea pusă decât la anumite semnale ale unor lideri. Am început să supraveghez mişcările lor. Astfel am observat un vrăbioi mai negru decât ceilalţi. Acest venea primul după ce emitea anumite ciripituri înţelese de cei din stolul său, eu l-am numit ,,clanul” Vrăbioiului Negru intra primul iar după el venea clanul său. Clanul advers căruia nu am putut să-i identific liderul stătea în aşteptare în crengile cireşului de lângă fereastra mea. Dar nu puteau aştepta prea mult căci rămâneau flămânde. La un semnal se repezeau spre pervaz, şi atunci clanul negru îşi lua zborul aşezându-se pe crengile unui prun de lângă bloc. Reprizele de servire a mesei se succedau la intervale aproape egale, până se epuizau rezervele de pe pervaz. Astfel am remarcat că Vrăbioiul Negru este conducătorul unui clan puternic. Cred că era destinat să fie lider, datorită faptului că era mereu un învingător.]]>